La finalul acestui an expiră memorandumul prin care Guvernul României şi proprietarii rafinăriei Petromidia, grupul kazah KazMunaiGas, îl conveniseră pentru stingerea tuturor conflictelor legate de datoriile istorice ale rafinăriei către buget. Ce s-a convenit acum patru ani nu s-a materializat iar situaţia rafinăriei, care are deja două sechestre pe instalaţii, se va complica şi mai tare.
Iată cîteva dintre implicaţiile pe care le-ar avea asiupra României o eventuală închidere a rafinăriei, care chiar dacă nu este probabilă, ar fi in extremis posibilă, dacă toate acţiunile judiciare se vor termina defavorabil pentru proprietarii rafinăriei
Petromidia este cea mai mare rafinărie din cele trei care mai există acum în România , cu o capacitate de 5,6 milioane de tone. Dacă această capacitate s-ar închide, piaţa internă a carburanţilor, evaluată la circa şapte miliarde de litri în fiecare an, trebuie să fie alimentată cu imporuri suplimentare. Rafinăria a livrat pe piaţa internă peste 1,7 milioane de tone de carburanţi anul trecut. Dacă aceşti carburanţi vor fi importaţi, deficitul comercial al României, şi aşa accentuat, ar creşte cu peste un miliard de euro, la un calcul grosier.
Petromidia este şi unul dintre cei mai mari exportatori ai României. Anul trecut, compania a exportat 2,5 milioane de tone de produse petroliere, fiind cel mai mare exportator de produse petroliere din ţară şi al doilea exportator al României. Oprirea acestor exporturi ar însemna din nou adâncirea deficitului comercial, dat fiind că exporturile ar scădea, grosier, cu aproximativ 2 miliarde de dolari (date 2015)
Petromidia este una dintre puţinele rafinării din zona Mării Negre care nu este dependentă de ţiţeiul rusesc. Compania rafinează în special petrol din zona Caspică, exploatat de compania-mamă, KazMunaiGas-compania naţională de petrol şi gaze a Kazahstanului. România este al treilea stat din Europa din punct de vedere al gradului de independenţă energetică, în condiţiile în care continentul europen este dependent de gazele şi petrolul din Rusia. Şi, mai mult, în cazul nostru, care depindem doar în proporţie de 17% de importuri energetice (media UE este de 53%-date 2015), două treimi din importurile de ţiţei au provenit din Kazahstan.
Petromidia este un angajator mare iar o eventuală închidere a sa ar putea fi o bombă sociala pentru oraşul Năvodari, oraş în care nu mai există alt angajator mare.Doar în rafinărie lucrează circa 900 de oameni, iar o eventuală închidere a sa i-ar putea pe mulţi pe drumuri multă vreme, dat fiind specificul pregătirii lor. Şi nu este vorba doar despre ei. Potrivit estimărilor oficialilor Rompetrol, fiecare loc de muncă de aici a generat, indirect, alte 2,25 locuri de muncă în economia românească.
Grupul Rompetrol, care s-a dezvoltat în ţară şi în afara ei având ca cel mai important activ rafinăria Petromidia este un important contributor la bugetul de stat. Potrivit unui raport mai vechi al Academiei de Studii Economice, în perioada 2013-3015, grupul a plătit în total taxe de 5,1 miliarde de dolari. Dacă rafinăria se închide, mare parte din aceste încasări se va evapora.
În ansamblu, contribuţia întregului grup Rompetrol la creşterea Produsului Intern Brut al României a fost de 600 de milioane de dolari (valoare adăugată brută, date 2015), iar mare parte din sumă a fost generată de rafinărie. Dacă activitatea se va opri, o însemnată parte din acest aport va fi diminuat.
Statul roman ar putea detine din nou controlul si si-ar putea vinde participarea la un pret corect. Angajatii rafinariei erau destul de prost platiti din pacate, pentru kasaci rafinaria a fost doar o vaca de muls. Doar un pic de coloana vertebrala trebuie acolo si statul roman ar putea face bani frumosi acolo